Cica e Craciunul. Si ce.? Toata lumea e fericita.? Eu nu sunt,pot sa zic ca am primit cadouri si m-am bucurat pentru ele,dar nu am fericirea aia deplina. Mi se pare o zi stupida,o zi ca oricare alta,unii ma vor contrazice aici dar eu asa simt.
Ma rog...pentru cei care se bucura cu adevarat de aceasta zi le urez un "Craciun fericit.!"
Despre mine
- Alexis.
- "Intr-o zi am crezut ca zaresc eternitatea intr-o privire albastra."
sâmbătă, 25 decembrie 2010
marți, 21 decembrie 2010
Mica doza de pesimism.
Am ajuns intr-un punct in care imi pun atat de multe intrebari, de teama sa nu le gasesc raspunsul. Am ajuns intr-un punct in care degradarea totala mi se pare singura solutie...insa limitele bunului simt nu-mi dau voie. Am ajuns intr-un punct in care imi vine sa calc in picioare oamenii rai, nascuti pentru a te demoraliza si a-ti spune constant cat de prost esti. Am ajuns intr-un punct in care nu stiu ce vreau si in ce directie sa ma uit..si mi s-a spus ca "rabdarea" este unica solutie.. Cam ironic, avand in vedere ca nu sunt nici un om rabdator si nici unul care sa accepte solutii unice impachetate in hartie colorata. Am ajuns intr-un punct in care mi se pare ca m-am format conform opiniei generale si nu propriilor pareri.
Am ajuns intr-un punct in care vad ca lumea ma judeca, fara habar sa aiba despre ce e vorba..nu ca s-ar obosi. Am ajuns intr-un punct in care cred ca as fi capabila sa-i indepartez pe toti din jurul meu..fara prea mare greutate. Mi-am pierdut punctul de sprijin. Ce e curios, este ca de abia acum imi dau seama si evident, ca in filmele proaste, acum e prea tarziu... Lumea nu sta in loc, nu asteapta ca noi sa ne punem gandurile in ordine, nu-i pasa de suferintele si intrebarile noastre. Lumea judeca repede, zambeste, pune punct si merge mai departe. Ea cauta o viata linistita, fara probleme si nu una complicata.
Ma intreb..oare oamenii care asteapta si isi doresc sa fie salvati..de ce fac intotdeauna primul pas si nu au curajul sa astepte pana la capat? Oare le e teama ca nu va veni nimeni in ajutorul lor?
Am ajuns intr-un punct in care vad ca lumea ma judeca, fara habar sa aiba despre ce e vorba..nu ca s-ar obosi. Am ajuns intr-un punct in care cred ca as fi capabila sa-i indepartez pe toti din jurul meu..fara prea mare greutate. Mi-am pierdut punctul de sprijin. Ce e curios, este ca de abia acum imi dau seama si evident, ca in filmele proaste, acum e prea tarziu... Lumea nu sta in loc, nu asteapta ca noi sa ne punem gandurile in ordine, nu-i pasa de suferintele si intrebarile noastre. Lumea judeca repede, zambeste, pune punct si merge mai departe. Ea cauta o viata linistita, fara probleme si nu una complicata.
Ma intreb..oare oamenii care asteapta si isi doresc sa fie salvati..de ce fac intotdeauna primul pas si nu au curajul sa astepte pana la capat? Oare le e teama ca nu va veni nimeni in ajutorul lor?
vineri, 17 decembrie 2010
Niste raspunsuri.
1. Cand ai simtit ca parintii tai au fost cu adevarat mandri de tine ?
-Poate ca niciodata. Sincer nu-mi amintesc.
2. Pe cine ai dezamagit cel mai tare ?
-Destul de multe persoane. In primul rand persoanele cele mai importante pentru mine "parintii".
3. Care este cel mai frumos vis care l-ai pierdut pe drum?
-Prea multe..
4. La ce esti cel mai bun,ce stii sa faci mai bine decat toti oamenii pe care-i cunosti personal?
-Personalitatea mea,pot iubii,dar in acelasi timp pot fi si indiferenta.
5. Pentru cine ai avut un sentiment puternic ?
-Am sentimente pentru multe persoane,dar sentimentul puternic este pentru cineva special mie.
6. Ce functioneaza cel mai putin bine in relatia ta cu prietenii ?
-Sinceritatea.
7. Ce crezi ca e cel mai enervant la tine,in ochii celor dragi?
-Sunt foarte aroganta.
8. Care a fost cel mai erotic moment din viata ta?
-Secret.;))
9. Care e lucrul cel mai groaznic pe care l-ai face pentru bani?
-Pentru mine nu banii aduc fericirea, deci nu as face nimic pentru bani.
10. Care crezi ca e cea mai importanta calitate care ai mostenit-o de la parintii tai?
-Am invatat sa trec cu capu' sus prin viata si sa nu ma plang.
11. Cand simti ca ai fost fericita din plin pana acum?
-Nu cred ca am fost vreodata fericita din plin.
12. Care e cel mai prost om pe care il cunosti ?
-Destul de muuulti.
13. Care e sunetul care te enerveaza cel mai tare?
-Zgomotul vietii.
14. La ce eveniment de pana acum ai fost cea mai emotionata?
-Nu am avut asa ceva.
15. Care ar fi singurul lucru pe care ti-ar placea sa-l furi ( fiind singura sansa de a-l avea) ?
-Sentimente si putina fericire.
16. Care a fost cel mai stanjenitor moment de pana acum ?
-Ma sincer nu cred ca am avut vreun moment stanjenitor pana acum. Si daca as fi avut acum nu-mi aduc aminte.
17. In fata cui te simti cel mai pierdut,emotionat,blocat?
-Uneori in fata persoanei iubite..
18. Cand ti-a fost cel mai greu sa spui adevarul?
-Atunci cand am facut o greseala.
19. Ce ai vrea sa schimbi cel mai tare la tine ?
-Sunt mult prea multe.
20. Cu cine vorbesti cel mai des despre sex ?
-Hmm..sincer nu prea vorbesc despre asa ceva.;))
21. Care e cea mai proasta scuza care ai folosit-o vreodata?
-"Ca mi-a venit."
22. Ce nu i-ai putea ierta niciodata persoanei pe care o iubesti?
-Infidelitatea.!
23. Care a fost jucaria ta preferata in copilarie?
-Nu am avut.
24. Pe cine te bazezi daca ti se intampla o nenorocire?
-Pe familie, prietenii sunt lasi si te lasa la greu.
25. Care a fost cel mai bun sfat pe care nu l-ai urmat ?
-"Imi distrug viata singura si o sa uit ce e aia fericire.", nu as vrea sa-i spun numele aici.
26. Pe cine simti cel mai tare nevoia sa–l protejezi?
-Pe mine. Mereu ii protejez pe cei din jur si uit de mine.
27. Care e domeniul despre care ai vrea sa stii cel mai mult?
-Cinematografie.
28. Cine-ti lipseste cel mai tare in acest moment ?
-E personal.
29. In ce privinta crezi ca esti cel mai putin inteles ?
-In multe privinte.
30. Care e cel mai frumos cuvant in limba ta?
-Sinceritate.
31. Unde te simti cel mai in siguranta?
-As putea sa spun ca acasa.
32. Care a fost cel mai frumos compliment care ti-a fost facut pana acum?
-Nu-mi aduc aminte.
33. Care e persoana care te face sa razi,sa te simti relaxata?
-Sunt destul de multe.
34. Cine te-a influentat cel mai mult pana acum?
-Cel mai mult eu, uneori si prietenii.
35. Care a fost primul tau vis implinit?
-Nu cred ca s-a implinit vreun vis pana acum.
36. In ce an al vietii tale ai simtit ca te-ai schimbat cel mai mult?
-Acum un an.
37. Care a fost cel mai indraznet lucru pe care l-ai facut cu o persoana de acelasi sex?
-Indraznet,nimic.
38. Ce inventie din acest secol crezi ca are cel mai mare impact in viata ta?
-Blog'ul si Messenger'ul.
39. Care a fost cel mai romantic moment de pana acum?
-Intr-o seara tarzie de vara am mers amandoi pe lac [Lacul Morii] sa vedem apusul. Ma tinea in brate,imi spunea cat de mult ma iubeste privind impreuna soarele si visand,era totul atat de perfect..Imi este tare dor de acele clipe..
40. Ce simti in momentul de fata? Ce sentimente ai?
-Regrete si multa ura.
sâmbătă, 11 decembrie 2010
Last night.?
Iti amintesti seara aceea.? Cand am spus ca iesim doar noi doi pentru a sarbatori faptul ca ne-am despartit.? Radiam de fericire...nici macar la inceput nu fusesem atat de fericiti. Mi-ai zis ca asa de final de relatie ai sa ma duci sa dansez cum te-am rugat atat de mult timp si ca ar trebui sa ma imbrac in una dintre putinele mele rochii. Te-am ascultat, am zis ca meriti macar atat.
Ai venit sa ma iei de acasa, lucru care se intampla atat de rar, dar ai zis ca merit macar asta. Te uram profund pentru ca ma pusesei sa port tocuri, dar te enervau groaznic cand auzeai cum se lovesc usor de asfalt. Am ras atat de mult, lucru pe care nu mi l-as fi imaginat. Simteam insa ca in loc sa ma indepartez de tine, mai mult ma apropriam...Cand am ajuns in locul in care mi-ai promis ca o sa mergem, am inceput sa dansam. Parca visam cu ochii deschisi. Rochia se invartea in jurul meu. Tu ma priveai cu dorinta nestavilita, ma invarteai, ma lasai pe spate. De mult nu mai simtisem muzica asa, de mult nu te mai simtisem atat de aproape de mine. Ma trageai atat de aproape de tine, iti simteam respiratia pe buzele pe mele, pe gat. Te jucai cu parul meu, imediat cum ma intindeam sa te sarut, ma impingeai intr-un mod pe care nici acum nu-l pot vizualiza. Dorinta crestea in mine.Cand te priveam in ochi, ii simteam sclipind, dar parca nu ma bagai in seama. Atunci m-am gandit sa-ti fac jocul; am dansat in continuare.
Cand am plecat, m-ai luat in brate si mi-ai ridicat un picior pe langa tine, plimbandu-ti mana pe ciorapii mei foarte subtiri. Ai vrut sa ma saruti, insa ti-am intors obrazul si fara sa-ti dai seama mi-am infipt dintii in gatul tau. Atunci m-ai luat in brate, m-ai lipit de perete si nu am mai avut ce face, m-ai sarutat intr-un mod care m-a surprins. Apoi mi-ai soptit ca poate n-a fost seara noastra de despartire. Dorinta a crescut...
Ai venit sa ma iei de acasa, lucru care se intampla atat de rar, dar ai zis ca merit macar asta. Te uram profund pentru ca ma pusesei sa port tocuri, dar te enervau groaznic cand auzeai cum se lovesc usor de asfalt. Am ras atat de mult, lucru pe care nu mi l-as fi imaginat. Simteam insa ca in loc sa ma indepartez de tine, mai mult ma apropriam...Cand am ajuns in locul in care mi-ai promis ca o sa mergem, am inceput sa dansam. Parca visam cu ochii deschisi. Rochia se invartea in jurul meu. Tu ma priveai cu dorinta nestavilita, ma invarteai, ma lasai pe spate. De mult nu mai simtisem muzica asa, de mult nu te mai simtisem atat de aproape de mine. Ma trageai atat de aproape de tine, iti simteam respiratia pe buzele pe mele, pe gat. Te jucai cu parul meu, imediat cum ma intindeam sa te sarut, ma impingeai intr-un mod pe care nici acum nu-l pot vizualiza. Dorinta crestea in mine.Cand te priveam in ochi, ii simteam sclipind, dar parca nu ma bagai in seama. Atunci m-am gandit sa-ti fac jocul; am dansat in continuare.
Cand am plecat, m-ai luat in brate si mi-ai ridicat un picior pe langa tine, plimbandu-ti mana pe ciorapii mei foarte subtiri. Ai vrut sa ma saruti, insa ti-am intors obrazul si fara sa-ti dai seama mi-am infipt dintii in gatul tau. Atunci m-ai luat in brate, m-ai lipit de perete si nu am mai avut ce face, m-ai sarutat intr-un mod care m-a surprins. Apoi mi-ai soptit ca poate n-a fost seara noastra de despartire. Dorinta a crescut...
vineri, 10 decembrie 2010
Secrets.
Exact in momentul asta, in momentul in care degetele mi se plimba lin peste tastatura vreau sa ies din casa. Vreau sa merg afara.! Vreau sa ma imbat cu aerul rece, sa-l simt cum ma invaluie si ma ameteste. Apoi vreau sa ma invart, sa-mi zboare rochia in jurul meu, ca atunci cand eram mica. Vreau sa ascult muzica, iar atunci cand ma simt pregatita s-o opresc. Vreau sa tip cat pot de tare, sa-mi spun fiecare secret, sa fie auzit de toti cei care vor sa asculte. Dupa asta vreau sa ma asez pe prima bordura pe care-o vad si sa fumez o tigare pentru ca stiu ca secretele n-o sa ma mai infunde, n-o sa ma mai domine. Va fii asa de usor.Doar dac-as putea sa fac asta... Dar nu pot. Asa ca stau sub plapuma si inghit fiecare secret pe care as vrea sa-l spun si mai trag inca un fum din tigare.
duminică, 5 decembrie 2010
Oameni de nimic.
Imposibil ca atunci cand mergi pe strada sa nu dai de un cocalar care te ia la mijto ,gen:"Ce face fata frumoasa?" sau "Ce emo esti fata".M-am saturat ca lumea sa vorbeasca cu tine necunoscandu-te.Eu nu-mi amintesc sa fi luat la misto pe unu cu curea D&G ,dar totusi ei sunt cei care se cred ai naibi de frumosi si talentati.
Incep sa dea din coapse si din buric[foarte scarboos.] pe ritmuri balcanice in varianta tipic romaneasca cu versuri de cea mai joasa speta,de exemplu "ma mananca palma stanga" [:))] prea aiurea.Au o pasiune pentru lucrurile sclipitoare si foarte ieftine [chip] si niciodata nu trebuie sa lipsesca CUREAUA de firma care defapt e doar o imitatie ieftina, ea e baza.
Totusi am observat ca acestia provin din familii nu prea culte si nu cu o situatie financiara deosebita,poate acestea sunt unele dintre motivele pentru care acestia se alatura acestei "ramuri",pentru ca nu-ti trebuie mult creier ca sa intelegi ritmul si versurile.
Incep sa dea din coapse si din buric[foarte scarboos.] pe ritmuri balcanice in varianta tipic romaneasca cu versuri de cea mai joasa speta,de exemplu "ma mananca palma stanga" [:))] prea aiurea.Au o pasiune pentru lucrurile sclipitoare si foarte ieftine [chip] si niciodata nu trebuie sa lipsesca CUREAUA de firma care defapt e doar o imitatie ieftina, ea e baza.Totusi am observat ca acestia provin din familii nu prea culte si nu cu o situatie financiara deosebita,poate acestea sunt unele dintre motivele pentru care acestia se alatura acestei "ramuri",pentru ca nu-ti trebuie mult creier ca sa intelegi ritmul si versurile.
sâmbătă, 4 decembrie 2010
Niste chestii.:D
Sunt o extraterestra.
Aş vrea o imbratisare stransa de la fiecare prieten al meu.
Păstrez toate dialogurile scrise.
Mi-aş dori sa fim prieteni pentru totdeauna.
Nu-mi place cand lucrurile merg prost.
Ma tem de dezamagire.
Aud un fel de metal demonic.
Îmi pare rău de multe sanse pierdute.
Îmi place sa-mi urmez propriile reguli.
Nu sunt prea speciala.
Cânt atunci cand ma simt bine.
Niciodată nu voi renunta la visurile mele.
Rar pot rani pe cineva drag fara sa sufar.
Plâng cand s-a umplut paharul.
Nu sunt mulţumita de mine.
Sunt confuza in privinta unor sentimente.
Am nevoie de prieteni ca de aerul pe care il respir.
Ar trebui sa las deoparte iluziile desarte.
Familie – mama, tata, niste surori.
Greşeli majore – niciuna.
Hobby-uri – le-am neglijat prea mult.
Intimitate – doar eu si sufletul meu.
Jeans – unul din cele mai geniale lucruri.!
Lucruri interzise – foarte tentante.
Machiaj – deschide portile fanteziilor.
Niciodată nu ai face/spune/purta - ceva pentru a rani persoanele dragi / te iubesc fara a o simti / chilotii peste pantaloni ca Superman.
Original – imaginatia fiecaruia.
Parfumul preferat – Amor amor.
Reguli – pot fi manipulate.
Shopping – un chin de neinteles.
Teatrul – pare interesant, dar nu pentru mine.
Tentaţii – se intalnesc la tot pasul.
Ţinuta preferată – converse, jeans si un tricou.
Vacanţa perfectă – o ploaie de vara in Londra.
Ziua de naştere – in noiembrie.
Aş vrea o imbratisare stransa de la fiecare prieten al meu.
Păstrez toate dialogurile scrise.
Mi-aş dori sa fim prieteni pentru totdeauna.
Nu-mi place cand lucrurile merg prost.
Ma tem de dezamagire.
Aud un fel de metal demonic.
Îmi pare rău de multe sanse pierdute.
Îmi place sa-mi urmez propriile reguli.
Nu sunt prea speciala.
Cânt atunci cand ma simt bine.
Niciodată nu voi renunta la visurile mele.
Rar pot rani pe cineva drag fara sa sufar.
Plâng cand s-a umplut paharul.
Nu sunt mulţumita de mine.
Sunt confuza in privinta unor sentimente.
Am nevoie de prieteni ca de aerul pe care il respir.
Ar trebui sa las deoparte iluziile desarte.
Familie – mama, tata, niste surori.
Greşeli majore – niciuna.
Hobby-uri – le-am neglijat prea mult.
Intimitate – doar eu si sufletul meu.
Jeans – unul din cele mai geniale lucruri.!
Lucruri interzise – foarte tentante.
Machiaj – deschide portile fanteziilor.
Niciodată nu ai face/spune/purta - ceva pentru a rani persoanele dragi / te iubesc fara a o simti / chilotii peste pantaloni ca Superman.
Original – imaginatia fiecaruia.
Parfumul preferat – Amor amor.
Reguli – pot fi manipulate.
Shopping – un chin de neinteles.
Teatrul – pare interesant, dar nu pentru mine.
Tentaţii – se intalnesc la tot pasul.
Ţinuta preferată – converse, jeans si un tricou.
Vacanţa perfectă – o ploaie de vara in Londra.
Ziua de naştere – in noiembrie.
luni, 22 noiembrie 2010
Ne bantuie dorul de “noi”.
“Prima dragoste nu moare niciodata.!”,o vorba veche spusa de batrani si transmisa pana in zilele noastre. Cand erai cu el universul devenea deodata mic si se reducea doar la voi doi,la sarutarile fierbinti din miez de noapte,la ticaitul inimii care era pe cale sa sara din piet,la soaptele la ureche care te faceau sa zburati,la acele senzatii ciudate si neintelse in care simti cum fluturasii iti zboara prin tot corpul si iti pierzi controlul. L-ai iubit nespus pentru lucruri simple,precum simpla existanta a sa,pentru ca era el si nu altul,pentru ca atunci cand te lua de mana va uneati intru totul si nimeni nu putea sa va desparta,pentru ca ai cunoscut adolescenta impreuna cu el,pentru ca facea orice pentru tine. Si el te-a iubit la fel de mult cum l-ai iubit tu pe el.
Acum sunteti doar amici.E frumos sa ai un prieten adevarat langa tine,dar ti-e dor de el altfel. Ti-e dor de tot si de toate doar atunci cand vorbiti.Atunci cand iti spune ca si lui ii e dor.Ti-e dor atunci cand simti ca el e singura persoana pe care vrei sa o imbratisezi.Ti-e dor de el atunci cand va priviti ore in sir si nu spuneti un cuvant,gandindu-va amandoi cat de dor va e unul de altu. Va apuca dorul atunci cand vorbiti,cand radeti impreuna si va aduceti aminte decat de prostuti erati in seara aceea de toamna tarzie si cum va ascundeati unul de altul dupa copacii din parc. Si cand ti-e dor il suni.Si el te suna cand ii e dor.
Un ghem se tese in tine cand il vezi sau cand ii auzi vocea.Acel ghem se tese si in el.Si simti cum se tese dorul in voi,cum va bantuie fiecare particica a corpului,cum va inunda mintea de amintiri si cum va fulgera sufletul si va face pe amandoi sa rostiti cuvintele acelea ”mi-e dor de tine” ,dar sa ramaneti incremeniti si neputinciosi in fata lui.Sa nu il puteti invinge niciodata,oricat de mult v-ati dori.
Pentru ca este dorul de el,dorul de voi,dorul de prima iubire care si-a lasat amprentele adanci in pardoseala moale a sufletului vostru.Amprente ale caror striatii se vor tocii in timp,dar locul pe care au fost va ramane vesnic marcat.Si va place sa stati unul in bratele celuilat si sa nu spuneti nimic,doar ca sa mai omorati putin din acel dor. Iar el nu ii va refuza niciodata imbratisarea sau sarutul dulce de noapte buna,la fel cum nici ea,lui.
Am trecut azi pe la locul nostru.El spune ca si lui i-e dor.
Acum sunteti doar amici.E frumos sa ai un prieten adevarat langa tine,dar ti-e dor de el altfel. Ti-e dor de tot si de toate doar atunci cand vorbiti.Atunci cand iti spune ca si lui ii e dor.Ti-e dor atunci cand simti ca el e singura persoana pe care vrei sa o imbratisezi.Ti-e dor de el atunci cand va priviti ore in sir si nu spuneti un cuvant,gandindu-va amandoi cat de dor va e unul de altu. Va apuca dorul atunci cand vorbiti,cand radeti impreuna si va aduceti aminte decat de prostuti erati in seara aceea de toamna tarzie si cum va ascundeati unul de altul dupa copacii din parc. Si cand ti-e dor il suni.Si el te suna cand ii e dor.
Un ghem se tese in tine cand il vezi sau cand ii auzi vocea.Acel ghem se tese si in el.Si simti cum se tese dorul in voi,cum va bantuie fiecare particica a corpului,cum va inunda mintea de amintiri si cum va fulgera sufletul si va face pe amandoi sa rostiti cuvintele acelea ”mi-e dor de tine” ,dar sa ramaneti incremeniti si neputinciosi in fata lui.Sa nu il puteti invinge niciodata,oricat de mult v-ati dori.
Pentru ca este dorul de el,dorul de voi,dorul de prima iubire care si-a lasat amprentele adanci in pardoseala moale a sufletului vostru.Amprente ale caror striatii se vor tocii in timp,dar locul pe care au fost va ramane vesnic marcat.Si va place sa stati unul in bratele celuilat si sa nu spuneti nimic,doar ca sa mai omorati putin din acel dor. Iar el nu ii va refuza niciodata imbratisarea sau sarutul dulce de noapte buna,la fel cum nici ea,lui.
Am trecut azi pe la locul nostru.El spune ca si lui i-e dor.
marți, 16 noiembrie 2010
I love the way you lie.!
Nu pot sa spun ceea ce este cu adevarat, pot sa spun doar cum pare a fi... nu-mi pot da seama ce suntem : ingeri sau draci si totusi astept un semn pana cand speranta moare.! Cazuti jos de dragoste si beti de ura,ei spun ca este mai bine sa mergem pe cai separate...presupun ca nu te mai cunosc deloc surprizandu-ma mereu uit ca trebuie sa uit de tine si orgoliul meu se scurge dar nu indeajuns incat sa renunt de tot la "mine".! Pentru ca astazi, care a fost si ieri, ieri s-a terminat, este o alta zi si mereu e la fel si totusi nu te mai recunosc. Data viitoare nu va mai fi nici o data viitoare... imi cer iertare chiar daca stiu ca este minciuna, am obosit de jocuri, eu doar il vreau pe el inapoi chiar daca asta nu se va mai intampla.!
Stiu ca suntem doi mincinosi care isi duc lipsa.
joi, 11 noiembrie 2010
Dor de tine.
Pentru ca atunci cand acest "Azi" va deveni un "Ieri" indepartat,iar totul va incepe cu "A fost odata.."
Livia este cea mai buna prietena a mea pe care nu o voi uita niciodata. Ea mi-a fost alaturi la bine si la greu,cu ea petrec cel mai mult timp si am cele mai frumoase amintiri. Cu ea ma bat pe mancaree..cu ea merg pe sintetic in pauzee la copaceiii,cu ea fac cele mai nebunesti lucruri. Impreuna ascultam melodii triste cand avem stari aiurea,ne consolam reciproc,radem ca tampitele in orele de romana,la matematica fugim amandoua sa stergem tabla,la orele de geografie nu scriem si sunt multe alte intamplari tampitee. Ea ma scoate in oras,mai bine spus in botanicaaa..cu ea merg la Mc si mancam ca spartele. Cu ea totul e special,ea este deosebita..Asa prieteni rar gasesti si foarte greu imi voi mai gasii o prietena adevarata cum este LIVIA.
Este speciala pentru mine si va ramane vie in inima mea. Bucatile din timpul petrecut cu Livia face ca ea sa fie atat de importanta si asa s-a construit prietenia noastra..din bucurii si dureri impartasite. Sunt amintiri pentru o clipa sau pentru o viata. Iar adevaratul prieten este cel care stie totul despre tine si continua a-ti fi prieten si aceasta este Livia<3..o sa-mi lipsesti tare mult..
3 iunie [ de ziua ei.<3] si pentru ca o citesti in fiecare zi cand iti faci temele.:D
Te iubeeeeeeeeeesc.<33333
Livia este cea mai buna prietena a mea pe care nu o voi uita niciodata. Ea mi-a fost alaturi la bine si la greu,cu ea petrec cel mai mult timp si am cele mai frumoase amintiri. Cu ea ma bat pe mancaree..cu ea merg pe sintetic in pauzee la copaceiii,cu ea fac cele mai nebunesti lucruri. Impreuna ascultam melodii triste cand avem stari aiurea,ne consolam reciproc,radem ca tampitele in orele de romana,la matematica fugim amandoua sa stergem tabla,la orele de geografie nu scriem si sunt multe alte intamplari tampitee. Ea ma scoate in oras,mai bine spus in botanicaaa..cu ea merg la Mc si mancam ca spartele. Cu ea totul e special,ea este deosebita..Asa prieteni rar gasesti si foarte greu imi voi mai gasii o prietena adevarata cum este LIVIA.
Este speciala pentru mine si va ramane vie in inima mea. Bucatile din timpul petrecut cu Livia face ca ea sa fie atat de importanta si asa s-a construit prietenia noastra..din bucurii si dureri impartasite. Sunt amintiri pentru o clipa sau pentru o viata. Iar adevaratul prieten este cel care stie totul despre tine si continua a-ti fi prieten si aceasta este Livia<3..o sa-mi lipsesti tare mult..
3 iunie [ de ziua ei.<3] si pentru ca o citesti in fiecare zi cand iti faci temele.:D
Te iubeeeeeeeeeesc.<33333
vineri, 5 noiembrie 2010
Relatii in timpul adolescentei.
A fost o data un baiat si o fata. Se iubeau. Si era destul. Relatii. Ipocrizie. Minciuna. Tradare. Adolescenta. Indragostiti.
Perioada in viata cand realizezi multe lucruri.Iti dai seama ca acele persoane in care ai avut incredere,sunt de fapt cele mai rele si ipocrite persoane.Iti dai seama ca acele persoane carora tu nu le acordai atentia ta,acelea erau cele mai potrivite pentru tine.Si asa realizezi de fapt cate greseli ai facut in trecut,pe care doar timpul le poate uita.
Mi-am petrecut mult timp incercand sa inteleg cum poate fi o relatie la varsta asta.Si am ajuns la concluzia ca nu poate fi.Sa fim seriosi.Ai cat…15,16,17 ani.? Te crezi in stare sa ai o relatie bazata pe respect,incredere si mai ales fidelitate la varsta asta? Nu! Orice a-ti zice voi nu e asa.Din punctul meu de vedere baietii la varsta adolescentei sunt extrem de imaturi si teribilisti.Tu ca fata iti doresti sa fi iubita si cand zic asta ma refer la adevaratul sens al cuvantului,sa stii ca el e numai cu tine nu cum prinde prima ocazie,sa te insele,si cel mai mult iti doresti sa poti avea incredere in el.Si apare un Fat-Frumos care iti pare atat de perfect si tu fiind asa de naiva imediat incepi sa ai sentimente fata de el.La inceput totul este foarte frumos,perfect as putea spune.Pana ajungi sa-l cunosti cu adevarat.
Si atunci iti vine sa plangi de nervi. De ce? Pentru ca realizezi ca acel baiat caruia tu i-ai daruit increderea ta si ti-ai deschis sufletul fata de el nu e decat un mare ipocrit care si-a batut joc de tine.Si tu nu l-ai vazut decat pe el din atatia.Marea ta dezamagire care te demoralizeaza complet.Incep regretele,neincrederea si mai ales tie ca fata o sa iti fie mult mai greu sa ai incredere intr-un baiat.Dar timpul trece si el nu va fi nici primul nici ultimul care te va face sa plangi.
Concluzia este ca relatiile nu tin la nesfarsit la varsta asta.Si asa e si normal.De ce sa iti irosesti adolescenta cu relatii complicate si pline de certuri.? Oricum nu o sa fie asa cum iti doresti tu si unul din voi va avea de suferit la un moment dat.
Perioada in viata cand realizezi multe lucruri.Iti dai seama ca acele persoane in care ai avut incredere,sunt de fapt cele mai rele si ipocrite persoane.Iti dai seama ca acele persoane carora tu nu le acordai atentia ta,acelea erau cele mai potrivite pentru tine.Si asa realizezi de fapt cate greseli ai facut in trecut,pe care doar timpul le poate uita.
Mi-am petrecut mult timp incercand sa inteleg cum poate fi o relatie la varsta asta.Si am ajuns la concluzia ca nu poate fi.Sa fim seriosi.Ai cat…15,16,17 ani.? Te crezi in stare sa ai o relatie bazata pe respect,incredere si mai ales fidelitate la varsta asta? Nu! Orice a-ti zice voi nu e asa.Din punctul meu de vedere baietii la varsta adolescentei sunt extrem de imaturi si teribilisti.Tu ca fata iti doresti sa fi iubita si cand zic asta ma refer la adevaratul sens al cuvantului,sa stii ca el e numai cu tine nu cum prinde prima ocazie,sa te insele,si cel mai mult iti doresti sa poti avea incredere in el.Si apare un Fat-Frumos care iti pare atat de perfect si tu fiind asa de naiva imediat incepi sa ai sentimente fata de el.La inceput totul este foarte frumos,perfect as putea spune.Pana ajungi sa-l cunosti cu adevarat.
Si atunci iti vine sa plangi de nervi. De ce? Pentru ca realizezi ca acel baiat caruia tu i-ai daruit increderea ta si ti-ai deschis sufletul fata de el nu e decat un mare ipocrit care si-a batut joc de tine.Si tu nu l-ai vazut decat pe el din atatia.Marea ta dezamagire care te demoralizeaza complet.Incep regretele,neincrederea si mai ales tie ca fata o sa iti fie mult mai greu sa ai incredere intr-un baiat.Dar timpul trece si el nu va fi nici primul nici ultimul care te va face sa plangi.
Concluzia este ca relatiile nu tin la nesfarsit la varsta asta.Si asa e si normal.De ce sa iti irosesti adolescenta cu relatii complicate si pline de certuri.? Oricum nu o sa fie asa cum iti doresti tu si unul din voi va avea de suferit la un moment dat.
marți, 2 noiembrie 2010
marți, 26 octombrie 2010
Drum infundat.
Ne blocam de mici in niste idei fixe si ne aliniem altora si mai gresite ca ale noastre,ca,nu-i asa,cine mai are timp astazi de analize profunde,de cunoastere mai pe-ndelete?.. Toti ne pricepem la pus etichete,toti stim sa "citim" oameni din prima si putini avem calitatea rara si pretioasa de a recunoaste ca ne-am inselat in privinta unui om,in bine sau in rau. Mereu ne luam dupa ceea ce vedem in fuga,dupa haine,machiaje,gesturi,dupa ce citim prin ziare sau vedem la TV,dupa o minuscula particula din personalitatea unui om pe care o vedem cu mintea ingustata si cu superficialitatea cu care ne imbracam cand iesim in lume. Toti ne pricepem la datul cu parerea,de parca oamenii aceia despre care vorbim cu atata apasare pe adjective ne-ar fi cel putin rude de gradul intai si am sti pe de rost despre ei cum plang,cum dorm,la ce glume rad,ce-i emotioneaza si ce-i socheaza.
Dar te poti feri cu adevarat de mintile inguste si de prostia care e inghesuita in ele.?
Intrebare de pus pe gand : in ce privinta crezi ca esti judecat gresit de oamenii din jur.?
vineri, 15 octombrie 2010
Femeia cu ochii umflati de plans.
Ai vazut-o de atatea ori (cel mai des in oglinda din baie..). Stii bine ca femeia nu plange niciodata fara motiv,fara o idee fixa care nu iese din ea decat in forma lichida si sarata. Daca zambetul mai are si nuante false,lacrima nu prea minte,decat la actrite.Lacrima,ca izvorul de munte,vine dintr-un adanc nestiut,din cel mai curat si mai ascuns loc al fiintei. E limba lacrimilor,cu care un pui de om si un om mare comunica. Mai tarziu,lacrima e limba neputintei si a durerii.
Vine apoi o vreme cand plang adolescentii... Plang de nesiguranta,de nestiinta despre ce pot face singuri,de prima iubire..de a doua,de examene neluate sau note mici..de prieteni tradatori,de parinti nemultumiti de ei si de adulti care nu-i inteleg niciodata. Cand plange un adolescent,cred ca e bine sa-l asculti si sa-l iei in brate,daca-i esti familie,caci altfel isi va gasi singur cai care nu-ti vor placea si brate pe care n-ai sa poti sa i le iei de dupa gat.. Incet-incet,copiii care ajung barbati plang tot mai putin. Li s-a spus de atatea ori "sa fie barbati","sa nu planga ca o fata".
Mi-e imi plac lacrimile de barbat - stiu sigur ca unui barbat ii trebuie mai mult curaj sa planga decat sa fie "de piatra",asa ca admir ca pe o opera de arta orice fata plansa de barbat. Barbatii care plang in fata unei femei sunt niste oameni foarte frumosi si au o forta pe care niciun muschi de suprafata n-ar putea-o intrece.
Dar,in linistea lumii,cel mai adesea se aude plansul femeilor. Plang cand iubesc,caci la ele iubirea se instaleaza exact acolo de unde izvorasc lacrimile.. Plang cand li se nasc copii,plang de duiosie si de nimicuri,plang de dor si de bucurie,plang de durere si de singuratate,plang de ciuda pe ele insele,plang de nenoroc si de neiubite ce se simt uneori..
Femeii ii ramane atat de putin timp sa planga de bucurie,de emotia unui "da" spus iubirii vietii ei...de un "te iubesc,mama" spus pe neasteptate,de un dar venit din tot sufletul celui pe care-l iubeste... I se intampla atat de rar sa planga de extaz si de stropi de fericire imensi,ca niste fulgi de nea ce se vor topi mai repede ca lacrima... I se intampla atat de des sa planga ca nu e admirata,ca nu se simte frumoasa,ca nu-i mai spune barbatul ei cat de frumos ii e zambetul,ca nu stie ce sa faca sa le fie bine celor dragi.. In plansul de durere nu exista nici urma de placere,nici urma de dragalasenie,ci o revarsare de lacrimi negre ca o armata in cadenta,pornita nu spre dusmanul care a provocat plansul,ci spre ea insasi.. Multe dintre motivele pt care plang femeile lumii sunt atat de rezolvabile cu ceva mai multa educatie,mai mult bun-simt si respect pt aceste creatoare de viata..si mult mai multa dragoste..
Ce ramane dupa un plans naprasnic? Niste ochi umflati si tristi,un munte de servetele si nicio solutie imediata. Dar parca rasare in noi o putere pe care ne putem sprijini,deci ne putem ridica singure,in lipsa unui umar iubit,a unui "in brate strans",a unor buze care sa sarute lacrima dupa lacrima..
Cand plange o femeie,nu intotdeauna un barbat e de vina,dar el e mereu una dintre lacrimi (alba sau neagra)..
luni, 11 octombrie 2010
Tu ce mai faci..?
Una dintre cele mai personale intrebari din istoria omenirii,probabil. Ar fi trebuit sa fie incoronata drept "regina intrebarilor" sau "imparateasa prieteniei". Ar trebui,cand pui aceasta intrebare,sa te asezi comod spre a auzi raspunsul care te intereseaza,daca intentia ta n-ar fi doar un automatism relational. Cand colo,primesti un "bine,dar tu?",care te ia pe nepregatite sau te pune in situatia de a raspunde la fel de plat.
In realitate,nimeni nu face "bine" si-atat. Toti am avea de dat un raspuns lung,daca am sti ca intereseaza cu adevarat pe cineva ce mai facem. Toti am avea de spus o poveste despre noi,dar cu cat creste numarul celor care ne intreaba ce mai facem,cu atat parca se imputineaza numarul celor dispusi sa ne asculte.
"Tu ce mai faci?" ar trebui,intr-o varianta romantica,sa fie o intrebare adresata sufletului unui om drag,despre care vrei sa stii cu adevarat cum ii merge,ce-l doare,ce-l framanta,ce probleme are,ce bucurii are de impartasit... E una dintre putinele intrebari care ar trebui sa fie asezonate cu o privire adanca in ochii celuilalt si cu un timp anume dedicat raspunsului.
Si totusi,intrebarea vine ca o mangaiere prin par cand se intalnesc doua suflete ce nu s-au vazut de-o vreme. Isi recapata valoarea si intimitatea cand cei patru ochi care se privesc chiar cauta nuanta raspunsului si stiu sa asculte. E intrebarea pe care-mi vine mai degraba sa o folosesc in loc de "te iubesc" si "mi-e dor",caci ma simt mai putin egoista. Cand il intrebi pe omul pe care ti-e cel mai drag "ce mai face" ar trebui sa stie ca-ti pasa cu adevarat si ca vrei sa stii detalii,nu sabloane. E ca si cum ii ceri permisiunea sa te lase sa intri in zona cea mai intima a sentimentelor lui,iar daca nu-ti raspunde cu un "bine" sec vei sti ca te-a lasat.
Nu e o vizita de lucru,nici de curtoazie. Nu intri nici ca sa repari ceva,nici ca sa propui planuri de viitor si nici ca sa te afli in treaba. Intri ca sa asculti,sa privesti si sa fii un receptacul de care omul acela drag are nevoie. Propun reabilitatea intrebarii,macar acolo unde in suflete mai sunt raspunsuri calde pentru oameni dragi.
Tu ce mai faci?..
De pus pe gand...
In realitate,nimeni nu face "bine" si-atat. Toti am avea de dat un raspuns lung,daca am sti ca intereseaza cu adevarat pe cineva ce mai facem. Toti am avea de spus o poveste despre noi,dar cu cat creste numarul celor care ne intreaba ce mai facem,cu atat parca se imputineaza numarul celor dispusi sa ne asculte.
"Tu ce mai faci?" ar trebui,intr-o varianta romantica,sa fie o intrebare adresata sufletului unui om drag,despre care vrei sa stii cu adevarat cum ii merge,ce-l doare,ce-l framanta,ce probleme are,ce bucurii are de impartasit... E una dintre putinele intrebari care ar trebui sa fie asezonate cu o privire adanca in ochii celuilalt si cu un timp anume dedicat raspunsului.
Si totusi,intrebarea vine ca o mangaiere prin par cand se intalnesc doua suflete ce nu s-au vazut de-o vreme. Isi recapata valoarea si intimitatea cand cei patru ochi care se privesc chiar cauta nuanta raspunsului si stiu sa asculte. E intrebarea pe care-mi vine mai degraba sa o folosesc in loc de "te iubesc" si "mi-e dor",caci ma simt mai putin egoista. Cand il intrebi pe omul pe care ti-e cel mai drag "ce mai face" ar trebui sa stie ca-ti pasa cu adevarat si ca vrei sa stii detalii,nu sabloane. E ca si cum ii ceri permisiunea sa te lase sa intri in zona cea mai intima a sentimentelor lui,iar daca nu-ti raspunde cu un "bine" sec vei sti ca te-a lasat.
Nu e o vizita de lucru,nici de curtoazie. Nu intri nici ca sa repari ceva,nici ca sa propui planuri de viitor si nici ca sa te afli in treaba. Intri ca sa asculti,sa privesti si sa fii un receptacul de care omul acela drag are nevoie. Propun reabilitatea intrebarii,macar acolo unde in suflete mai sunt raspunsuri calde pentru oameni dragi.
Tu ce mai faci?..
De pus pe gand...
sâmbătă, 9 octombrie 2010
Cand dragostea...
["In viata nu ai decat o unica mare dragoste; toate cele care o preceda sunt amoruri de rodaj,iar toate cele care o urmeaza sunt amoruri de recuperare.."]
Am adunat din viata mea sau a celor pe care i-am intalnit povesti despre dragoste. Despre iubirea vietii lor. Despre felul in care s-au indragostit. Imi place sa trag cu ochiul la cupluri de cunoscuti,dar si de straini,si reusesc cu o precizie uluitoare sa pun etichete- n-am gresit niciodata cand am simtit ca cei din fata mea se vor desparti curand,asa cum nu m-am inselat vreodata despre cine iubeste mai mult,cine locuieste in relatia aceea si cine e in trecere...
Iar o iubire plina,a unor suflete-pereche,am depistat-o din cele mai neasteptate gesturi. Asta nu ma transforma intr-o specialista si nici intr-un terapeut de cupluri,ci doar intr-o femeie care nu poate trai in afara iubirii.
Am inceput sa colectionez povesti de amor fara sa-mi aduc aminte care a fost prima. Poate a mea...poate a parintilor mei...
Am privit,am fotografiat oameni care se iubesc,am citit romane de dragoste si am plans la comendii romantice,am scris povesti de amor si am crezut mereu ca marile iubiri se petrec doar pe hartie,pe scena si pe ecran. Iubirea de-acasa mi s-a parut mereu cotropita de prea multa banalitate de trai zilnic si estompata de lumea in care se intampla sa se petreaca.
Nu stiu daca am vreun merit,dar am ajuns la alta concluzie - iubirea cea mai mare,iubirea vietii mele e chiar in sufletul meu,fara hartie,fara scena si,mai ales,fara televizor...
Adevarul despre frumusetea unei femei e mereu in ochii celui care o iubeste.
miercuri, 4 august 2010
Uneori e pur si simplu prea tarziu.
Am invatat sa apreciez oameni,sentimente cand nu le mai am,am invatat sa astept,sa am rabdare,sa tac,sa ascult,sa iau omul ca atare...am invatat sa-mi amintesc ce-a fost frumos,sa nu mai fac reprosuri aiurea,sa accept ca un lucru se termina si incepe altul,ca oamenii sunt diferiti si se schimba in timp...am invatat ca toate trec,uneori chiar si iubirea,mai ales cand oamenii nu sunt dispusi sa lupte pentru ea...am invatat ca odata ce-ai iubit,nu mai poti fi la fel...ca intr-o relatie,cei doi se cresc unul pe altul,dar odata ce relatia se termina,fiecare creste si e crescut de altcineva intr-o cu totul alta maniera...ca oamenii odata ce s-au despartit,cu greu raman prieteni...
Am invatat ca oamenii care au insemnat ceva,candva,vor conta mereu...am invatat ca iubirea merita sacrificii,ca povestile care se termina merita finaluri clare...din pacate a trebuit sa invat ca oamenii nu se casatoresc intotdeauna cu marea lor iubire,ca pot fi lasi,prefacuti,ca sunt in stare de orice pentru binele lor,ca pot calca in picioare si cele mai frumoase si sincere sentimente in lasitatea si comoditatea lor...
Am invatat ca atunci cand cineva imi spunea ca eu aleg,nu se referea doar la partea sentimentala,ci in general,alegerile imi apartin...si tocmai de aceea,acum nu am niciun drept sa ma plang,pot doar sa-mi asum consecintele,asa cum mi-am asumat alegerile...ii multumesc pentru ce am invatat,chiar daca ce si-a dorit nu a fost posibil...la fel cum le multumesc tuturor de la care am invatat,fara sa stie,cate ceva si-mi cer iertare tuturor celor care si-ar fi dorit de la mine mai mult decat am putut eu sa le ofer...
Am invatat multe intr-un timp scurt,dar din anumite puncte de vedere,e pur si simplu prea tarziu...Sau poate ca asa a fost sa fie si tot ce am invatat pana acum,imi va fi de folos,din aceleasi puncte de vedere pentru care acum e prea tarziu,la un moment dat…
Am invatat ca oamenii care au insemnat ceva,candva,vor conta mereu...am invatat ca iubirea merita sacrificii,ca povestile care se termina merita finaluri clare...din pacate a trebuit sa invat ca oamenii nu se casatoresc intotdeauna cu marea lor iubire,ca pot fi lasi,prefacuti,ca sunt in stare de orice pentru binele lor,ca pot calca in picioare si cele mai frumoase si sincere sentimente in lasitatea si comoditatea lor...
Am invatat ca atunci cand cineva imi spunea ca eu aleg,nu se referea doar la partea sentimentala,ci in general,alegerile imi apartin...si tocmai de aceea,acum nu am niciun drept sa ma plang,pot doar sa-mi asum consecintele,asa cum mi-am asumat alegerile...ii multumesc pentru ce am invatat,chiar daca ce si-a dorit nu a fost posibil...la fel cum le multumesc tuturor de la care am invatat,fara sa stie,cate ceva si-mi cer iertare tuturor celor care si-ar fi dorit de la mine mai mult decat am putut eu sa le ofer...
Am invatat multe intr-un timp scurt,dar din anumite puncte de vedere,e pur si simplu prea tarziu...Sau poate ca asa a fost sa fie si tot ce am invatat pana acum,imi va fi de folos,din aceleasi puncte de vedere pentru care acum e prea tarziu,la un moment dat…
sâmbătă, 31 iulie 2010
Despartire.
O iubesti intai din mila, sau pentru ca te simti dator fata de un suflet care te iubeste fara sa-ti ceara nimic in schimb, sau o iubesti pentru ca sti ca asta o face fericita? Apoi te obijnuiesti cu zambetul ei, cu vocea ei si treptat ajungi sa o iubesti si tu si simti nevoia sa o ai langa tine zilnic; practic esti dependent de prezenta ei.
Nu-ti mai pasa de prieteni sau de persoanele care te inconjoara si spui ca nu poti trai fara ea. Esti perfect constient ca te iubeste, o ranesti, poate fara sa vrei sau poate esti constient de ceea ce faci.O faci pentru ca ai gasit ceva mai bun, sau poate te-ai plictisit si vrei altceva.Nu e perfecta, stiu. Dar adu-ti aminte ca, cu ceva timp in urma si cel mai mare defect era o calitate.
Si poate se va intampla sa o parasesti. Fara sa-i spui nimic, o lasi sa inteleaga singura, nu ai nici macar curajul sa dai ochii cu ea. De ce? Pentru ca esti un LAS te ascunzi dupa deget, dar ochii te dau de gol. Joci prost acest rol si iti bati joc de o persoana care nu merita asta. Esti tare in fata prietenilor tai, ce mai conteaza ce simte ea. Stii bine ca tine la tine in felul ei, nu e perfecta, e doar o copila care te iubeste.
La inceput esti ok, nu te intereseaza, ai gasit pe cineva care iti ofera tot, dar de fapt nimic si realizezi asta prea tarziu cand te intorci ingenunchiat si iti spui ''e prea tarziu''. Totusi iti iei inima in dinti si incerci sa-i mai ceri o sansa. Te duci ii spui ca ai fost un prost, dar ea n-o sa auda. Stie deja, stie cat a plans si tie nu ti-a pasat ''Ma bucur ca acum esti fericit'', si abia acum iti dai seama ca ai fost un idiot si ai pierdut tot si ca acum altcineva se bucura de sufletul ei cald, de inocenta si zambetul ei de copil.
Iti e dor de ea dar nu o poti avea.
Punct. Si de la capat.
E totusi trist ca "mor iubiri",dar cred ca mor tocmai acelea care nu sunt scrise sa fie...e frumos atat cat dureaza,timpul trece mai usor,cu sperante si vise noi,cu dorinte impartite la doi...niciun om care a iubit si a fost iubit nu mai e la fel...cred ca nici nu are cum...lasam in orice om pe care-l intalnim ceva din noi,asa cum noi luam fara sa vrem,fara sa stim,cate ceva din cei pe care-i cunoastem...raman amintirile,de preferat ar fi sa ne amintim doar ce a fost frumos,sa-i multumim omului care a fost langa noi pentru timpul acordat...punem punct si o luam de la capat,cu o alta relatare de la fata inimii..
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)










