Iti amintesti seara aceea.? Cand am spus ca iesim doar noi doi pentru a sarbatori faptul ca ne-am despartit.? Radiam de fericire...nici macar la inceput nu fusesem atat de fericiti. Mi-ai zis ca asa de final de relatie ai sa ma duci sa dansez cum te-am rugat atat de mult timp si ca ar trebui sa ma imbrac in una dintre putinele mele rochii. Te-am ascultat, am zis ca meriti macar atat.
Ai venit sa ma iei de acasa, lucru care se intampla atat de rar, dar ai zis ca merit macar asta. Te uram profund pentru ca ma pusesei sa port tocuri, dar te enervau groaznic cand auzeai cum se lovesc usor de asfalt. Am ras atat de mult, lucru pe care nu mi l-as fi imaginat. Simteam insa ca in loc sa ma indepartez de tine, mai mult ma apropriam...Cand am ajuns in locul in care mi-ai promis ca o sa mergem, am inceput sa dansam. Parca visam cu ochii deschisi. Rochia se invartea in jurul meu. Tu ma priveai cu dorinta nestavilita, ma invarteai, ma lasai pe spate. De mult nu mai simtisem muzica asa, de mult nu te mai simtisem atat de aproape de mine. Ma trageai atat de aproape de tine, iti simteam respiratia pe buzele pe mele, pe gat. Te jucai cu parul meu, imediat cum ma intindeam sa te sarut, ma impingeai intr-un mod pe care nici acum nu-l pot vizualiza. Dorinta crestea in mine.Cand te priveam in ochi, ii simteam sclipind, dar parca nu ma bagai in seama. Atunci m-am gandit sa-ti fac jocul; am dansat in continuare.
Cand am plecat, m-ai luat in brate si mi-ai ridicat un picior pe langa tine, plimbandu-ti mana pe ciorapii mei foarte subtiri. Ai vrut sa ma saruti, insa ti-am intors obrazul si fara sa-ti dai seama mi-am infipt dintii in gatul tau. Atunci m-ai luat in brate, m-ai lipit de perete si nu am mai avut ce face, m-ai sarutat intr-un mod care m-a surprins. Apoi mi-ai soptit ca poate n-a fost seara noastra de despartire. Dorinta a crescut...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu