Oamenii ma judeca tot timpul. Ei nu au cum sa inteleaga povestea mea si trairile mele de pana acum. Ei pot doar sa observe sau sa perceapa prin filtrele propriilor lor experiente. Oricat de mult mi.as dori ca oamenii sa stie, sa inteleaga adevarul meu...e in zadar. Fie nu ma asculta, fie nu ma cred, fie vor interpreta in modul lor propriu.
   E inutil sa aleg sa.mi construiesc viata in functie de parerea si sfaturile celorlalti. Eu sunt stapana pe viata mea si numai eu stiu ce e mai bine sau mai potrivit pentru mine. Nu cred ca e nevoie sa ma justific si sa dau explicatii in fata nimanui. Pana la urma nimanui nu.i pasa cu adevarat incotro ma duce pe mine viata.
   Fiecare se gandeste la propriu sau destin atunci cand pune seara capul pe perna.

   Stii.? Toti par perfecti la inceput.! Ai observat si tu, nu.?
   Nimeni nu vine in fata persoanei de la care asteapta iubire, cu masca in mana, spunandu-si toate temerile si toate framantarile. Ne prezentam cu prenumele, uneori nu spunem numele de familie si ne caracterizam pe scurt: varsta, hobby-uri, interese. Dar cati dintre noi ne aratam asa cum suntem in realitate.? Cu sufletul dezgolit.? Niciunul.! Fiindca ne este teama sa recunoastem ca suntem umani, ca avem sentimente si temeri. Jucam teatru, ne credem in permanenta la un bal mascat.
   Si atunci...cum sa nu te temi sa te indragostesti cand ai in fata ta un om care poarta o masca.?
   Cum sa ai incredere.?

Pictor prost.

   Coloreaza-ti viata, de ce o pictezi in albastru.?
   De ce ii pui rosu in privire si negru in cuget
   Mov sub ochi si gri in suflet.?
   De ce iti pictezi in culori de toamna tineretea
   Si-ti manjesti in uleuri frumusetea.?
   Iar guasa ingroasa linii tari sa-ti ascunda tandretea
   Sa-ti sugrume supletea
   Tragi contururi amare, filme vechi voalete-n soare
   Te cheama-ntuneric, sa mazgalesti cu orbii
   Dar devi coleric cand stai la masa cu corbii
   Cand stai la masa nu vorbii, ca mesele n-au urechi pentru tine
   Doar pentru farfurii pline, farduri fine pe chipuri meschine
   Mascate de voaluri de filme straine, s-ascunda omul din tine
   Si faci treaba buna acum te recunosc.
   Esti alt pictor prost ce picteaza o lume pe dos
   Si uita de copilul ce-a fost, c-o pensula-n mana si picta totu-n roz.

Tu.

  Esti ca o tigara pentru un fumator.

 

      Ca ultima picatura de rom pentru un alcoolic.



     
         Ca ultimul gram de cocaina pentru un drogodependent.

   Esti adictia mea. Esti precum diminetile de iarna la soare, precum briza verii. Esti placerea de a atinge pamantul cu picioarele desculte sau partea cea rece a patului pe timp de vara. Esti tot bunul si tot raul.
   Esti ce imi face bine si rau in acelasi timp. Esti tot ce vreau si ce nu vreau. Esti tot ce imi scapa simturilor. Esti exact ce ador.:x

Ultima data.

   O parasesti, o ignori, ii oferi cate putin, uiti de ea, te intorci inapoi la ea, o implori sa te ierte si apoi pleci iar. Esti prea tanar, prea orgolios, prea bun sa stai in loc pentru o femeie. Esti prea barbat sa ii oferi lucruri marunte care ar face.o fericita. Esti mult prea bun pentru tine ca sa fi si pentru ea.
   Conteaza mai mult ce zice o lume intreaga si prietenii tai, decat ce zice sau isi doreste ea si voi amandoi. Conteaza mult mai mult restul lucrurilor, parerilor, sfaturilor si oamenilor decat un singur suflet care pare sa fie al tau.

   Si ajungi sa te trezesti, sa iti dai seama ca nu esti implinit in fata unor prieteni care te parasesc sau te tradeaza, in fata unor pareri spuse doar ca sa fie sau in fata unor decizii care au fost luate gresit. Si o cauti, o vrei inapoi, te astepti sa fie acolo, cu acelasi zambet si aceeasi daruire cu care te astepta. Si....nu mai e aceeasi, iti dai seama ca te.ai intors de atatea ori incat ai uitat ca va fi o ultima data. Si acea ultima data a fost sa fie cea dinaintea acesteia.
   O gasesti apartinand altuia sau pur si simplu si.a luat sufletul inapoi de la tine si a gasit puterea sa zica banalul "NU."

   M.a facut sa rasuflu usurata, caci la vremea aceea eu stiam de mult lectia cu promisiunile.... Pana sa.l cunosc pe el ma invatasera altii inainte ca trebuie sa.ti pui palmele la urechi atunci cand auzi "jur" sau "pentru totdeauna", stiam ca oamenii se schimba ca anotimpurile, ca marile iubiri le poti repeta la nesfarsit daca ai cu cine.
   I-am zis si eu ca n-am nevoie sa.mi promita nimic, ca nu tanjesc dupa vorbe frumoase, ca oricum mi le spusesera si altii inainte si le citisem prin carti, ba chiar le.am jurat si eu la randul meu ca sa ma dezic de ele mai apoi cu nerusinare, si asa le stiam deja pe de rost..

Buze rosii.

   Ma intalnesc cu ea in fiecare dimineata. Nu ne spunem niciodata nimic, dar privirile noastre se cunosc deja foarte bine. O privesc uneori cu iubire, dorindu.mi sa fiu ca ea, alteori mi.e mila de sufletul plapand care mi se arata in fata ochilor. N.as sti sa spun ce simt pentru ea. Pe cat de dragi imi sunt ochii ei calzi pe care ii intalnesc tot mai rar in jurul meu, pe atat de mult ii detest naivitatea si increderea prosteasca in oameni.
   E un amestec de sentimente contradictorii in mine, o iubesc si o destest in acelasi timp, as vrea sa o mangai si sa o iau in brate, dar si sa o zgaltii sa.si revina in fire.
   Mi.a spus ca pentru ea iubirea inseamna slabiciune, o invat in fiecare zi cum sa para indiferenta, ii conturez atent ochii astfel incat sa fie de gheata si ii maschez obrajii ca sa nu tradeze nicio emotie. Ca in fiecare dimineata, am ales si azi rujul rosu pentru ea : e cel mai potrivit sa ascunda buzele triste. Ma ridic in picioare si o admir in oglinda. Cat de bine seamana cu mine.!
   Reci, insipide, sterile, buzele mele rosii si ele schiteaza un zambet de satisfactie.